Blogul lui Florin Giurcă


25Jan2010




Untitled

Stimati telespectatori, va anuntam sfarsitul lumii

 

„Din pacate, unitatea de invatamant (sau unitatea militara, sau unitatea administrativ-teritoriala, dupa caz) nu avea psiholog”. Asa se incheie zilnic stirile prin care se anunta sfarsitul lumii.

 

Dupa mine, sfarsitul lumii nu e anuntat, nu e grabit  de codurile de bare sau de cipuri, nici de inversarea axei pamantului si nici de calendarul mayas,  ci de vinovatia noastra a tuturor.  Lumea piere in fiecare zi cu fiecare suflet nevinovat de copil smuls de catre propria lui mama, cu fiecare mama ucisa de fiul ei, cu fiecare sinucidere, cu fiecare batran parasit si gasit mort in garsoniera dupa trei saptamani de catre vecini. Lumea piere in fiecare zi cu fiecare rautate a noastra, cu fiecare vorba rea, insulta, minciuna, ori nepasare.

 

Ati vazut cum arata luminile unui oras noaptea, din avion? Toate luminile acelea de pe  strazi, casele si blocurile cu  ferestre luminate. Cum se desfac bulevardele ca un eventai, spre toate punctele cardinale. Si deodata, o suprasarcina  arde siguranta intr-un cartier: un cartier intreg se scufunda  in intuneric, cat ai clipi. Nimic nu prevesteste scurtcircuitul: luminile se sting instantaneu in tot cvartalul. Consumul energetic al orasului intreg a contribuit insa la arderea acelei sigurante.  Caderea ei a mai usurat un timp consumul colectivitatii.

Pe strada noastra inca mai sunt becurile aprinse.

 

 

Parintele Teofil Paraian

 

Am spus şi cu alt prilej că, dacă aş putea hotărî cu cine să mă întâlnesc dintre sfinţi, aş alege trei, şi anume: pe Sfântul Iosif din Arimateea, pe Sfântul Evanghelist Luca şi pe Sfântul Ioan Gură de Aur. Bineînţeles că mi-ar plăcea să mă întâlnesc cu orice sfânt, dar dacă aş avea această posibilitate, aş vrea să mă întâlnesc cu cei trei pe care i-am pomenit.

De ce aş vrea să-l văd pe Sfântul Iosif din Arimateea? Pentru că el L-a cinstit pe Domnul Hristos când oamenii L-au defăimat, când L-au osândit, bătut, răstignit, când a murit pe cruce. El a făcut ceea ce n-au făcut alţii: a primit permisiune de la Pilat să ia de pe cruce şi să înmormânteze trupul Mântuitorului şi, apoi, L-a înmormântat în propriul lui mormânt.

Nu poţi să nu te uimeşti de bunăvoinţa lui, deoarece el nu ştia despre Hristos decât că este un om deosebit, un om al lui Dumnezeu care a făcut mult bine. Nu ştia că este vorba de Fiul lui Dumnezeu făcut om. Cu toate acestea, a făcut ceea ce n-au făcut alţii, L-a îngropat cu cinste. De aceea, eu vreau să-i mulţumesc pentru dragostea pe care a arătat-o faţă de Domnul Hristos, pentru cinstirea pe care I-a arătat-o Domnului Hristos.

 

Post tema
postat in categoria articole la tema Apocalipsa





Parohia Petresti



Comentati aceasta stire
Numele:



E-mail (nu va fi publicat):



Comentariul:





Vizite:1711