Blogul lui Florin Giurcă


26Aug2011




Untitled

 Cum se fabrica un smartphone

 

 

Ceea ce a mai fost, aceea va mai fi, și ceea ce s-a întâmplat se va mai petrece, căci nu este nimic nou sub soare. (Ecc 1, 9)

 

-Sire, Imparatul kitailor a trimis solie. Cica vor sa faca o manufactura de smartfonuri la noi, daca au inlesniri la taxe.

 

Pe vremuri, spun vechile scrieri (era sa zic hrisoave,  pentru culoare de epocă, dar hrisov înseamnă act domnesc de împroprietărire), negustoria era o treabă care se făcea în deplasare. Pleca negustorul călare pe calul sau cămila sa, însoțit de alai mare de servitori și după ce străbătea drumuri primejdioase își vindea marfa sa cu câștig în străinătăți. Drumurile primejdioase au intrat în legendă, și de-a lungul lor se mai văd și astăzi urmele caravanelor și ruinele cetăților întărite. În trecători se ascundeau tâlhari, la granițele țării  stăpânitorii puneau vama.  Pana in  tara kitaior de unde se aduce matasea strabati desertul si muntii.  Mările  și oceanele erau brăzdate de  corăbii, adesea  scufundate de furtuni sau prădate de pirați. Drumurile, atât cele de uscat cât și cele de pe mare, erau riscante. Neguțătorul din Veneția știe ce înseamnă riscul și pierderea unei corăbii. Sau două. Sau trei.

 

Negustoria aduce profit. Cu cât mai multă negustorie, cu atât mai mult profit. Minimizați riscurile, maximizați negustoria! Desființați concurența! Cuceriți Bizanțul, cuceriți imperiile precolumbiene! Încărcați aurul în calele goeletelor și aduceți-l în vistieriile Coroanei! Cu aurul construiți mai multe goelete și cuceriți mai multe colonii! Ce, nu mai au aur? Luați-i atunci pe ei și făceți-i sclavii voștri. Nu aveți bani să cumpărați atâtea corăbii câte v-ar fi necesar și să le echipați? Nici o problemă, băncile noastre vă dau bani pe credit, luați de-aici guldeni și florini și ludovici. Mai mult credit, înseamnă mai multă negustorie, care aduce mai mult profit. Profitul înseamnă: palate cu grădini franțuzești,  haine din  stofe grele de mătase  țesute cu fir de aur și blănuri scumpe de hermină și samur, înseamnă smaralde și rubine și safire în diademele reginelor. Înseamnă mai mulți servitori și curteni în uniforme, cu arme și cai și trăsuri.

 

Și regele a început lucrări mari:

 

A zidit case, a sădit vii,

A  făcut grădini și parcuri și a sădit în ele tot felul de pomi roditori,

Și-a făcut iazuri, ca să pot uda din ele o dumbravă unde creșteau copacii;

A strâns aur și argint și număr mare de regi și de satrapi; a adus cântăreți și cântărețe și desfătarea fiilor anului și-a agonisit: o prințesă și alte prințese.

 

Și tot ceea ce doreau ochii lui  nu a dat la o parte și n-a oprit inima lui  de la nici o veselie, căci inima lui  s-a bucurat de toată osteneala sa, și aceasta i-a fost partea din toată munca lui.

 

-         Sire, vistieria e goală!  

-         Măriți birul!  Cuceriți un comitat sau un ducat sau un principat! Nu, nu pe acela, că se opune țarul. Sau sultanul. Sau Regele Soare. Ori confiscați câteva castele de la ducele de  …ville  sau de la contele de …shire  sau de la marchizul de …burg. Faceti un sumar  proces de înaltă trădare. Decapitați proprietarul. Confiscați castelul.

 

-         Sire, am confiscat tot ce se putea confisca, am mărit tot ce se putea mări, am cucerit  tot ce puteam cuceri. Ce să mai facem? Tot nu avem bani.  Trebuie să vindem.

-    Vindeți o insulă!   Vindeți Manhattanul!

-    Vindeți o peninsulă!          Vindeți Alaska!

-         Vindeți o colonie!       Vindeți  Canada!

-         Vindeți o provincie!        Vindeți Texasul!

-         Vindeți subsolul. Vindeți aurul. Vindeți petrolul. Vindeți cărbunele. Vindeți vântul!  Vânați-l și vindeți-l!

 

Este o criza a datoriilor, gandi regele. Comertul a nascut consumul, consumul a nascut creditul si deci datoria, datoria a nascut criza. Criza naste razboiul si rapirea.  Dar comertul, pe el cine l-a nascut? Regele s-a uitat cu luare aminte la toate lucrurile pe care le-au făcut mâinile sale  și la truda cu care s-a trudit ca să le săvârșească și iată, vazu ca totul este până la urmă  vânare de vânt. 

 

-Smartfonuri? Regele isi freca mainile de bucurie si nerabdare. Ne-ar trebui vreo cincisute de mii pe an, daca vor face peste un milion surplusul pot sa-l vanda cu profit bun. Impozitul ramane la noi!

    

Post tema
postat in categoria articole la tema Discopery Science







Parohia Petresti


Comentati acest articol
Numele:



E-mail (nu va fi publicat):



Comentariul:





Vizite:1389